Mădălina Comorașu sau Como, cum preferă să i se spună în cercurile apropiate – a văzut deja cel puțin patru generații de tineri voluntari care s-au implicat în festival. Noi vrem să aflăm de la ea și alte lucruri care implică Classix Festival.
Care sunt caracteristicile lor și cum au evoluat odată cu anii care au trecut?
Suflul proaspăt adus de voluntari în orice proiect – fie că e cultural sau de implicare socială – îmi este foarte cunoscut, dar nu încetează să mă surprindă cu fiecare inițiativă și eveniment la care iau parte. Dacă ar fi să vorbesc despre cei atrași în mrejele Classix, aș putea să-i descriu printr-o energie echilibrată, dozată perfect pentru eleganța generală a festivalului. Voluntarii sunt versatili, se adaptează cu multă ușurință fiecărui eveniment și fiecărei tipologii de public, dar își păstrează curiozitatea la un nivel contagios.
La prima ediție Classix în 2020 testam terenul, încercam să înțeleg care e abordarea potrivită pentru echipa de voluntari, într-o perspectivă diferită față de alte proiecte. Ediția a patra vine cu un soi de mix între forțele noi ale celor care vor să descopere magia clasică pentru prima dată și prietenii consacrați ai festivalului pe care i-a cuprins dorul de a fi în mijlocul acțiunii. Tot ce a fost între 2020 și astăzi a format o comunitate de “spiriduși” gata să răspundă afirmativ oricărui apel la implicare pe care îl lansăm. Și – cel mai important – nu vin niciodată singuri…
Ce presupune rolul tău ca Head of Volunteers? Care sunt atribuțiile tale și care sunt activitățile de care te ocupi înaintea, în timpul și după festival?
Nu e nimic de ascuns în faptul că muzica clasică, în percepția tradițională cu care suntem obișnuiți cu toții, nu e mereu pe înțelesul tuturor. În calitate Head of Volunteers, bineînțeles că mă ocup de profilarea și selecția voluntarilor, de comunicarea constantă cu ei (doar fac parte din generațiile cu multe întrebări și o curiozitate fără limite, trebuie să țin pasul cu ei!) și de distribuirea lor pe diferite roluri în cadrul evenimentelor pentru ca totul să se desfășoare conform așteptărilor sau să ne reorganizăm rapid în caz de apar situații neprevăzute.
Dar pe lângă toate lucrurile administrative, cred că cel mai important aspect este faptul că rolul meu aduce generația Z un pic mai aproape de muzica clasică, rupe barierele tradiționale și combate miturile conform cărora muzica clasică nu poate fi pe placul tuturor. Într-un context în care ei își doresc să exploreze și să experimenteze tot mai mult și pot face asta fără rețineri, de ce să nu le dăm imboldul pe care îl așteaptă?
Care e filosofia și care sunt valorile după care te ghidezi în desfășurarea de forțe necesară unui festival? Cum îți dozezi energia pe parcurs și care sunt „regulile” de survival de la care nu te abați?
Energia de care ai nevoie ca să treci cu bine printr-o săptămână de festival nu e de dozat. Când ți se pare că lucrurile merg prea bine, intri în starea de alertă de “sigur se întâmplă ceva, dar încă nu știi ce”. Când ți se pare că ajungi la capătul puterilor fizic și psihic, te mai gândești o dată și realizezi că tot mai poți un pic. Nu poți doza energia când știi că trebuie să fie la cote maxime non-stop.
Însă regula esențială de supraviețuire e să ții mereu aproape oamenii care să te ajute să te reîncarci. Uneori vrei să exteriorizezi nemulțumiri ca să nu le duci în spate pentru restul zilelor, alteori simți că trebuie să te ascunzi doar două minute să-ți tragi sufletul înainte să te întorci în mijlocul acțiunii. Sau poate doar ai nevoie de o glumă care să-ți amintească să zâmbești.
It’s a kind of magic… ar putea spune unii. Eu aș zice doar că e un stil de viață sănătos care amplifică adrenalina exact atunci când ai mai mare nevoie. Asta e filosofia mea.
Care sunt trăsăturile pe care le urmărești în selecția voluntarilor?
De-a lungul experienței de lucru cu voluntari în diferite circumstanțe, am învățat un lucru care mă ghidează în toate proiectele: motivația voluntarilor poate face minuni și poate scoate la iveală părți ascunse din ei, la fel cum poate face cu fiecare dintre noi. Oricât de convențională ar fi perspectiva asta, pentru mine a dat mereu rezultate, mai ales că am învățat să citesc dincolo de vorbe și aparențe.
O motivație puternică e principalul lucru pe care caut să îl găsesc în voluntarii cu care colaborez. Pe de o parte, sunt aplicanți cu portofoliu de voluntariat bogat, dar care își doresc doar să mai bifeze o adeverință la dosar, fără prea mult efort.
Pe de altă parte, sunt tineri novici în ale voluntariatului al căror interes și, implicit, nivel de dedicare depășește cu mult așteptările oricui. Așa că am învățat că e mai important să înțeleg de ce aplicanții vor să se implice în diferite proiecte decât să le analizez istoricul experiențelor. As simple as that!
Care este concertul pe care îl aștepți cu nerăbdare anul acesta la Classix?
“The Past Presents the Future” – am o slăbiciune ascunsă pentru sunetul de harpă, iar în combinație cu magia foaierului…pur și simplu DIVIN!
