“Mixul de chiriaşi din centrele comerciale din România se va schimba semnificativ în următorii ani, zona de entertainment (mai puţin influenţată de era internetului, comparativ cu magazinele de fashion, de exemplu) urmând să aibă mult mai multă <<greutate>> în menţinerea traficului centrelor comerciale”, a arătat Graham Kilbane, COO Argo Real Estate Opportunities Fund (ARGO), unul dintre cei mai mari proprietari de parcuri de retail și centre comerciale din România.
Conform estimărilor unui studiu realizat de ARGO, chiriaşii din zona de food şi entertainment (restaurante, fast-food-uri, cafenele, jocuri indoor etc), mai puţin afectați de “epoca online”, îşi vor continua extinderea în anii viitori în centrele comerciale din România, atât ca număr, cât şi ca suprafeţe, piaţa locală pe acest segment fiind oricum încă subdezvoltată faţă de potenţial.
De asemenea, cinematografele se vor înmulţi în anii următori, iar amenajarea acestora va impune recalibrarea unor zone pentru a crea spaţii suficient de largi pentru a oferi o experienţă unică de petrecere a timpului liber. Astfel, se va compensa regresul altor categorii de retaileri, care nu vor reuşi să se adapteze erei comerţului pe internet. “Unii retaileri ştiu să profite de oportunităţile mediului online şi să-şi asigure susţinerea reciprocă a celor două componente (comerţul online şi, respectiv, cel real): avem exemple de retaileri de top la nivel mondial care înregistrează un adevărat succes în acest sens. Sunt însă companii în cazul cărora lucrurile nu vor evolua în mod favorabil sub acest aspect, aceasta nefiind o particularitate a României, ci o tendinţă la nivel global”, a precizat Graham Kilbane.
Zonele special amenajate pentru copii s-ar putea extinde semnificativ, la rândul lor, în centrele comerciale, conform studiului ARGO. “Copiii din România au încă la dispoziţie extrem de puţine variante de distracţie specifică, aşa încât, în afara teatrelor pentru cei mici şi a parcurilor (nici acestea prea multe), nu rămân multe opţiuni; mai mult, dacă vorbim de spaţiile indoor, atunci opţiunile devin foarte reduse. Aici exista deci un potenţial de business, stimulat o dată în plus de faptul că din ce în ce mai mulţi părinţi sunt de părere că internetul este util pentru toată lumea, dar viaţa reală şi socializarea au rostul lor pentru evoluţia copiiilor”, a arătat Graham Kilbane.
După entertainment, food și spațiile pentru copii, în funcţie de locaţia fiecărui centru comercial, pe locul următor ca potenţial de extindere în viitor s-ar putea afla activităţile dedicate comunităţilor locale. Comparativ cu alte state europene, activitatea ONG-urilor şi voluntariatul se află încă la cote reduse în România, deşi trendul este favorabil. “Cred că centrele comerciale se vor implica din ce în ce mai mult în viaţa comunităţilor locale în mod regulat, atât prin activităţi proprii, cât şi în parteneriate cu alte instituţii sau organizaţii. De exemplu, ARGO a implementat în parcurile sale comerciale un program săptămânal de instruire gratuită a generaţiei a treia în utilizarea calculatorului şi a internetului şi cred că și alte centre comerciale oferă diferite oportunități în acest sens”, a precizat Graham Kilbane.
Conversia cu succes a diferitelor spaţii comerciale va depinde însă de evaluarea corectă a nevoilor fiecărei arii deservite de fiecare centru comercial, de mixul de chiriaşi, precum şi de capacitatea de a păstra treaz interesul publicului faţă de noile opţiuni. „Schimbările nu sunt uşoare şi, mai mult, acestea înseamnă parcurgerea doar a primei jumătăţi de drum: după ce au fost implementate, chiriaşii şi managementul centrului comercial au misiunea de a menţine atracţia cumpărătorilor şi de a consolida business-ul”, a arătat Graham Kilbane.
