Foișorul de Foc, alături de piața cu același nume, se numără printre locurile-cheie pentru Bucureștiul ultimului secol, fiind unul din monumentele de renume din zona istorică a Capitalei. Dat în folosință în 1892 ca turn de observație împotriva incendiilor, clădirea era la sfârșitul secolului al XIX-lea cea mai înaltă construcție a orașului. În prezent, zona este una în care atmosfera tipică a Bucureștiului de altădată, cu străzile lui pitorești, se îmbină în mod reușit cu proiecte rezidențiale noi, de o arhitectură aparte.
Ultimul Foișor de Foc al Capitalei a fost construit la finalul secolului al XIX-lea cu scopul de a rezolva două mari probleme ale orașului: să supravegheze în continuare Capitala și să alarmeze pompierii în caz de incendiu, după ce Turnul Colții, cel mai vechi foișor, fusese demolat, dar și să modernizeze alimentarea cu apă a zonei de est a orașului.
Foișorul de Foc, niciodată complet funcțional
Lucrările la cea mai înaltă clădire a Capitalei de la vremea respectivă au durat 2 ani, între 1890 și 1892, Foișorul de Foc fiind proiectat de George Mandrea, profesor la Şcoala de Arhitectură din Bucureşti. Deși inițial fusese gândit ca rezervor de apă care, datorită înălțimii, să fie și turn de observație, la finalul lucrărilor, Primăria a constatat că nu are la dispoziție pompe suficient de puternice care să ridice apa la nivelul rezervorului.
Timp de 42 de ani, turnul de 42 metri înălțime a funcționat astfel doar ca post de pompieri, până când alte clădiri mai înalte au fost construite în Capitală. Ulterior, anunțurile privind eventualele incendii s-au făcut prin intermediul telefonului.
În prezent, Foișorul de Foc găzduiește Muzeul Național al Pompierilor Români, obiectivul turistic serbând anul acesta 50 de ani de existență. Deschis în 1963, aici sunt expuse pompe, machete, uniforme vechi de pompieri-militari, documente și medalii, descrierea funcțiilor din companie și obiecte din arsenalul de atunci al companiei de pompieri.
Mântuleasa lui Eliade, în apropiere
Un punct de reper în peisajul citadin actual, aflat tot în această zonă, este și strada Mântuleasa, cunoscută în special datorită nuvelelor lui Mircea Eliade. Clasificată drept monument național, strada amintește de Micul Paris prin casele vechi boierești și castanii seculari, păstrând structura de acum 300 de ani. În secolul al XIX-lea, Mântuleasa era cartierul rezidențial al liber profesioniștilor. Tot aici se afla și școala la care a fost elev Mircea Eliade, dar și Biserica Mântuleasa – prezentă aici și astăzi -, ridicată în 1733 în amintirea negustorului cu același nume de către soția acestuia.
Arhitectură aparte și soluții rezidențiale premium
Tot în zona Foișorului de Foc sunt în prezent disponibile și soluții rezidențiale noi pentru persoanele care doresc să se mute în centrul Capitalei. În imediata apropiere a Foișorului de Foc, se află ansamblul rezidențial Evocasa Selecta, un proiect realizat de dezvoltatorul imobiliar Adama. Complexul cu o arhitectură aparte și o fațadă unică în zonă oferă locatarilor apartamente cu suprafeţe generoase şi un design futurist, dar şi finisaje de top.
