Piața globală a îmbrăcămintei second-hand se va dubla până în 2027, consumatorii fiind din ce în ce mai interesați să achiziționeze astfel de produse, în detrimentul celor noi, arată cel mai nou raport realizat de ThredUp. Care este situația în România?
Conform acestui raport, anul trecut valoarea pieței de haine second-hand a fost de 177 de miliarde de dolari și se așteaptă ca în 2027 să depășească 350 de miliarde de dolari. O treime din comercianții chestionați în cadrul acestui studiu au declarat că intenționează să reducă producția de haine noi dacă revânzarea celor existente va continua să aibă succes, oamenii fiind mai interesați să prelungească viața hainelor decât să cumpere produse noi.
”Raportul subliniază faptul că piața de haine second-hand nu mai este un segment de nișă al industriei modei, ci mai degrabă o tendință predominantă care se așteaptă să continue să crească în următorii ani. Dacă în trecut principalul scop era de a avea haine de calitate mai accesibile ca preț, în prezent, acest tip de shopping este preceput ca o soluție sustenabilă, în special în rândul tinerilor. Aceștia își doresc să reducă supraconsumul, știind că pentru fabricarea de materiale textile se consumă extrem de multă apă, iar procesul este foarte poluant pentru mediul înconjurător”, declară Rodica Bulăceanu, reprezentant al Organizației Humana People to People.
Tinerii sunt cei deschiși să susțină moda sustenabilă. Într-un sondaj global din 2021, generațiile Z și Millenials au fost cele mai dispuse să cumpere îmbrăcăminte second-hand, considerând-o o modalitate mai ieftină și mai prietenoasă cu mediul de a achiziționa haine, ambele subiecte fiind deosebit de relevante pentru ei.
Ce haine second hand se vând cel mai bine în România
Conform unui sondaj efectuat de Statistica Research Department, citat de Humana People to People, anul trecut, 56% dintre români au achiziționat haine din magazine second-hand.
“56% din cei chestionați în cadrul studiului au declarat că au cumpărat haine din magazine second hand. 62% dintre aceștia au motivat gestul prin faptul că au dorit să facă economie, 13% preferă hainele vintage, 10% că apreciază că găsesc haine unicat, iar 6% sunt motivați de efectele sustenabile pe care le are acest tip de achiziție. Anul trecut, doar prin intermediul Humana, peste 3 milioane de haine și accesorii second-hand au primit o nouă viață, fiind achiziționate de consumatori din rețeaua Humana și salvate de la a ajunge deșeuri. Cele mai căutate au fost rochiile și tunicile, iar pe locurile următoare produsele din denim, fie că vorbim de pantaloni, fuste, rochii sau jachete. De asemenea, am observat o creștere a solicitărilor pentru jahetele de tip crop, din piele sau imitație din piele.
Hainele purtate în prealabil și colectate din întreaga lume trec printr-un amplu proces de sortare profesională în centre specializate, au fost supuse unor procese de dezinfecție și dezinsecție, iar produsele care au îndeplinit toate criteriile de calitate au fost reintrodu-se în circuitul comercial, primind astfel o nouă viață. În acest fel ne asigurăm că le oferim oamenilor ocazia de a cumpăra haine și accesorii în stiluri cât mai diverse, la prețuri accesibile și contribuim la reducerea supraconsumului de haine noi și la reducerea amprentei de carbon pe care o are asupra Planetei întreg lanțul de producție a noilor materiale textile”, adaugă Rodica Bulăceanu, reprezentant al Organizației Humana People to People.
Peste 6 milioane de haine second hand vor primi o nouă viață în acest an în România
În România, cererea pentru haine și accesorii second-hand este, în prezent, mai ridicată ca niciodată. Conform statisticilor Humana People to People, la finalul anului se vor depăși 6 milioane de unități achiziționate în țara noastră, prin Humana, pe parcursul lui 2023.
”Ne aflăm la sfârșitul verii și, până în acest moment, peste 3,8 milioane de haine și accesorii second-hand au fost achiziționate doar în rețeaua Humana. Estimăm ca la sfârșitul anului să atingem o cifră record, de peste 6 milioane de unități. Este o creștere notabiă a interesului pentru astfel de produse, în special pe fondul conștientizării efectelor negative ale impactului industriei textile asupra mediului. Românii acordă o mai mare atenție shopping-ului sustenabil”, mai spune Rodica Bulăceanu, reprezentant al Organizației Humana People to People România.
De ce sunt la mare căutare hainele second hand în România
”A cumpăra îmbrăcăminte second-hand este mai mult decât un trend al momentului. Este o reflectare a noilor valori pe care oamenii le au și o reacție la provocările globale urgente. Unii dintre ei își doresc haine de calitate, unicat, la prețuri accesibile, alții cumpără din rațiuni de sustenabilitate, preferând să treacă pragul acestor magazine decât să cumpere haine noi, știind cât de poluantă este producția de noi materiale textile”, spune reprezentantul Humana People to People.
Iată câteva dintre cauzele care au dus la creșterea cererii pentru haine second-hand:
-sunt mai accesibile ca preț. Prețul atractiv rămâne un factor important, mai ales pe fondul creșterii inflației. Pe măsură ce costurile de trai cresc, consumatorii, în special tinerii adulți, sunt atrași de opțiuni mai accesibile din punct de vedere financiar. Îmbrăcămintea second-hand oferă o alternativă economică care nu compromite calitatea sau stilul;
–preocuparea pentru sustenabitate. Industria modei a fost mult timp cunoscută pentru amprenta sa de carbon imensă, consum de apă potabilă, generare de gaze de seră și de deșeuri. Pe măsură ce oamenii devin tot mai conștienți de aceste probleme, sunt mai procupați să prelungească ciclul de viață al hainelor. Astfel, îmbrăcămintea second-hand permite consumatorilor să adopte practici ecologice, să salveze îmbrăcămintea de la a ajunge deșeuri, să reducă cererea de producție nouă și să minimizeze consumul de resurse;
-construiesc un stil unic. Într-o lume dominată de modă produsă în masă, oamenii tind să își dorească haine diferite, care îi scot în evidență. Magazinile second-hand oferă o varietate de piese unice, unele chiar vintage, care permit consumatorilor să se exprime autentic.
Cum ajută Humana la reducerea supraconsumului de haine
Humana People to People, o rețea internațională de 29 de entități, prezente pe întreg globul, contribuie la diminuarea schimbărilor climatice și la dezvoltarea comunităților sărace din Africa și Asia, prin colectarea, sortarea și redistribuirea de articole vestimentare second-hand în cele peste 500 de magazine prezente în întreaga lume, inclusiv în România. Veniturile din vânzarea acestor haine sunt donate de Organizația Humana People to People pentru susținerea programelor de dezvoltare în comunități dezavantajate din întreaga lume și a programelor de protejare a mediului înconjurător.
Humana People to People a creat un sistem complex prin care colectează hainele și accesoriile vestimentare donate de cei care nu le mai folosesc, salvându-le de la a ajunge deșeuri textile, le sortează în propriile centre specializate și, pe cele conforme, le reintroduce în sistemul comercial, ca haine second-hand, prelungindu-le astfel durata de viață.
Prin achiziționarea articolelor vestimentare second-hand din magazinele Humana, consumatorii au acces la haine de calitate, la prețuri foarte avantajoase, și contribuie la reducerea supraconsumului de piese vestimentare noi, a căror producție este extrem de poluantă pentru mediul înconjurător.
Industria textilă este a patra cea mai poluantă industrie din lume și este responsabilă, conform raportului World Bank din 2019, pentru 10% dintre emisiile de gaze cu efect de seră ale planetei, așteptându-se ca în 2050 să se ajungă la 26% în cazul în care trendul din prezent va continua. În plus, producția de noi materiale textile necesită un consum anual de apă enorm, de 93 miliarde de m³, apă potabilă ce ar fi suficientă pentru nevoile domestice a peste 1,7 miliarde de oameni.
În acest sens, Humana People to People încurajază consumatorii să reducă volumul de haine noi pe care le achiziționează și să opteze pentru haine second-hand, pe care le pot găsi la o calitate foarte bună în cele 40 de magazine existente în România.
