Sursa foto: Ziarul Financiar
Materialele si produsele pentru constructii sunt elemente definitorii ale civilizatiei umane, atat din punct de vedere tehnologic cat si estetic. Iar marturii din toate timpurile precum: “murus dacicus”, Voronetul, cetatile sasesti sau “Casa Poporului” stau drept certificat de calitate al produselor fabricate pe teritoriul Romaniei. In acest context, Asociaţia Producatorilor de Materiale pentru Constructii din Romania (APMCR) sustine initiativele membrilor sai, prin informare pentru cresterea permanenta a calitatii produselor lor si prin diseminarea inovarii din domeniul sau de activitate, intr-un climat de libera concurenta.
Claudiu Georgescu a lucrat in industria cimentului de la absolvirea Facutatii in 1983 si pana in anul 2000. Pana in 2007 a fost proprietarul/editorul unei reviste de materiale pentru constructii, iar din 2007 este preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România (APMCR). Atunci cand l-am intrebat de viitorul sau profesional, ne-a raspuns sec: “in nici un caz in politica. Stiinta este fascinanta si uneori are puteri mai mari decat orice om politic.” Sustine ca, tinand cont ca tendintele politice europene pun accentul pe o economie sustenabila in cadrul careia inovarea sa aiba un rol important, APMCR, fiind o asociatie profesionala, va avea destul de lucru. Iar, in acord cu aceste tendinte, in ultimii ani, au fost demarate o serie de programe de calificare si perfectionare pentru industria constructiilor si nu doar atat.
In urmatorul interviu, Claudiu Georgescu ne face o scurta descrierea a industriei in care este implicata Asociatia si ne spune, totodata, care sunt provocarile antreprenorilor autohtoni si nu numai.
Ce s-a schimbat in anii de criza in aceasta industrie? Care sunt pasii castigatori pe care i-ati facut?
Din 2008 pana in prezent industria materialelor de constructii a trecut prin aceleasi faze prin care au trecut majoritatea ramurilor industriale existente in Romania, restrangere de activitate, restrangere de personal, scadere a marjei de profit. Norocul a facut ca la nivelul anului 2008 peste 80% din industria produselor de constructii sa fie privatizata si sa apartina unor puternice grupuri internationale.
Aceastea au sustinut fabricile care le au in Romania si se pot da exemple de producatori care de cinci ani inregistreaza pierderi, dar functioneaza datorita ajutorului firmelor mama. Tot din acelasi motiv, la inceputul crizei, majoritatea fabricilor erau modernizate, cu consumuri si tehnologii moderne. De aceea, chiar in conditiile scaderii de peste 50% din 2008 pana in prezent, numarul de personal nu a scazut cu mai mult de 5-6%, spre deosebire de constructii unde scaderile au fost de 25%.
Pasii castigatori pe care i-a facut industria in aceasta perioada sunt in primul rand cei legati de calitatea produselor, tot ceea ce exista pe piata in acest moment indeplinind conditiile europene de calitate pentru produsele de constructii. Trebuie mentionat ca piata produselor de constructii este una din putinele piete europene reglementate integral, practic aceasta insemnand ca un produs certificat poate circula liber si sa fie folosit in intreaga comunitate Europeana.
Al doilea pas a fost o asezare mai realista a preturilor, diferentele existente intre diversi producatori delimitand clar diverse niveluri calitative. Ultimul pas castigator poate fi cresterea capitalului autohton in aceasta piata, exemple ca Adeplast, Arcon sau Dedeman denotand ca putem avea si noi antreprenori de succes .
Care a fost cel mai greu proiect dezvoltat in acesti ani si de ce?
Cel mai greu proiect al Asociatiei a fost primul proiect POSDRU, castigat si implementat privind perfectionarea diverselor grupe profesionale din ramura produselor pentru constructii. Proiectul a fost greu fiindca nu aveam experienta in domeniul perfectionarii profesionale a adultilor si fiindca au fost si sincopele de finantare cunoscute de toata lumea mai ales prin 2011-2012. Dovada reusitei in acest domeniu este faptul ca in acest moment mai avem in implementare inca 3 proiecte in acelasi domeniu cu aplicativitate pe muncitorii calificati.
Ce relatii aveti cu autoritatile din Romania? Cat de greu/usor se colaboreaza cu statul roman? Ne puteti da exemple din alte tari?
Relatiile cu autoritatile sunt diplomatice, fiindca domeniul produselor de constructii depiunde de doua ministere, cel al Economiei si cel al Dezvoltarii. Partea ciudata este ca aici nu se poate aplica principiul mielului bland. Exista, insa, suspiciuni, mai e nevoie uneori si de o sustinere politica, dar este un permanent flux informativ, care ne face sa ne spunem pozitiile la momentul necesar. In tarile cu traditie, asociatiile profesionale ca a noastra furnizeaza in permanenta expertiza guvernelor.
Cat de profesionisti sunt antreprenorii/managerii romanii comparativ cu ceilalti europeni?
Majoritatea sunt la acelasi nivel schimbarile din piata fiind dupa perioade lungi petrecute la companiile respective, iar plecarile fiind la companii mai mari sau in propria afacere a acestori manageri. Faptul ca unele companii cu capital autohton au crescut in aceasta perioada denota o calitate a actului de management, alaturi de cei mentionati anterior mai putand amintie companii ca Duraziv Bucuresti, Bianca Ploiesti, Symmetrica Suceava.
Care este proiectul de care sunteti foarte mandru?
Formarea unei echipe la Asociatie, echipa care sa coordoneze taskurile pe care le fixeaza asociatii nostri.
Cate companii fac parte in prezent din Asociatie?
In prezent, APMCR numara 30 de companii, dar nu numarul este important, ci ponderea lor in piata, membrii nostri fiind lideri pe segmentele respective si trend-seteri in domeniul respectiv.
Care este strategia pentru a reprezenta cat mai bine interesele membrilor asociatiei?
Reprezentarea se face printr-o comunicare foarte buna cu presa de specialitate, cu asociatiile de profil din ramura si cu cele ale constructiilor, si prin unele activitati de lobby la nivelul factorilor politici si de decizie. Fiind si membri ai asociatiei europene de profil putem folosi si unele canale de comunicare cu Comisia Europeana si Parlamentul European. Comunicarea o facem si prin cele doua materiale info (unul general si unul tehnic pentru membrii nostri si un newsletter care se distribuie electronic la peste 5.000 de contacte care le avem in baza noastra de date.)
Cat de rapid evolueaza domeniul in care activati in tara noastra comparativ cu alte tari europene si nu numai?
In general domeniul materialelor de constructii este un domeniu cu evolutie lenta, nu apar peste noapte produse revolutionare, ci exista o tendinta de perfectionare a celor existente atat in sensul eficientei economice pentru fabricant, cat si a imbunatatirii proprietatilor pentru client. Chiar si trendul verde care este la moda acum, nu vine cu foarte multe materiale noi, ci cu o gama de compozite ale caror proprietati reprezinta un optim al materialelor componente!
Ce pasi trebuie sa urmam la nivel local pentru a tine pasul cu evolutia internationala?
Prin multinationalele care actioneaza in Romania se tine, in general, pasul cu evolutia internationala. Din pacate, cercetarea romaneaca nemaiavand un sector de aplicabilitate direct este intr-un proces de involutie si cu greu reuseste sa supravietuiasca, fondurile guvernamentale asigurand un minim minimorul pentru unele domenii. Mai mult, fenomenul imbatranirii unor generatii de cercetatori duce inevitabil la scaderea potentialului inovator.
Care sunt principalele probleme/griji cu care v-ati confruntat in ultimii ani?
Grijle noastre sunt grijile membrilor nostri: o piata in scadere, creante neachitate, lipsa unor obiective si directii de dezvoltare clare, variatii brutale ale preturilor la materii prime si energie. Toate aceste sunt semne de ingrijorare si daca mai adugam si scaderea numarului de angajati si insolventele in care sunt multe firme de produse de constructii vom avea un peisaj nu tocmai bucolic.
Cum se intampla lucrurile in organizatii similare din alte tari?
Criza nu a ocolit nici unul din producatorii de materiale de constructii din Europa si de pe restul continentelor. Daca tinem seama ca principiul de baza al activitatilor in capitalism este de a avea profit si de a il maximiza, atunci apar explicatii foarte logice ale fuziunilor intre giganti ai industriei noastre, si lupta acerba pentru fiecare procent din cota de piata din orice coltisor al lumii.
Cum reusiti sa imbinati cerintele business-ului pe care il conduceti cu activitatea asociatiei? Sunteti mai subiectiv din acest punct de vedere?
Din fericire, sau prin natura lucrurilor, nu am nici un business al meu si venirea la Asociatie s-a facut tocmai in aceste conditii. Aceasta imi permite o mai mare libertate in medierea conflictelor potentiale dintre membri si o mai mare capacitate de reactie in fata autoritatilor. Tocmai in aceasta neutralitate sta o parte din forta asociatiei, problemele nefiind privite partizan ci analizandu-se in functie de interesul general al domeniului.
Articolele din seria “Business Trends” sunt realizate de către echipa editorială a Gadget & Trends Magazine cu sprijinul Gras Savoye Romania, una din principalele companii de brokeraj in asigurari si consultanta de risc dedicate segmentului business.
