Că berea este una dintre cele mai consumate băuturi la nivel mondial cred că nu mai este un secret pentru nimeni. Și totuși, câți știm să alegem în cunoștință de cauză ceea ce este cel mai bine pentru noi? Câți cunoaștem noțiunea de „consum moderat” și câți îl putem defini cu exactitate? Dar poate cel mai important aspect… care este efectul alcoolului asupra organismului nostru?
Așadar, cel puțin în cazul berii, o băutură cu o istorie de mii de ani, vreau să spun lucrurilor pe nume pentru că există o cantitate de bere foarte bine definită care corespunde unui consum moderat. Organizația Mondială a Sănătății este cea care a definit acest standard în funcție de conținutul de alcool al unei băuturi și l-a stabilit pentru bere la o cantitate de 660 ml/zi pentru bărbați și 330 ml/zi pentru femei, în cazul berilor cu o concentrație de alcool de 5%.
Dar de ce să optăm pentru un consum moderat? Încă din Evul Mediu, berea s-a bucurat de o popularitate ridicată, iar ponderea sa importantă în alimentație prin frecvența de consum a atras atenția oamenilor de știință, care au urmărit influența acestei băuturi și a ingredientelor din care este fabricată asupra metabolismului uman. Astfel, au fost înregistrate de-a lungul timpului o serie de efecte pozitive în rândul adulților sănătoși, evidente doar în condițiile unui consum moderat de bere. Indiferent de sex, relația dintre consumul de alcool, în cazul nostru bere, și efectele asupra sănătății poate fi reprezentată printr-o curbă de forma literei „J”, din care rezultă faptul că dacă ne menținem în zona consumului moderat putem obține chiar beneficii pentru sănătate, în timp ce orice cantitate de alcool consumată peste acest nivel, mergând până la consumul de alcool de tip abuziv, ne plasează într-o zonă cu riscuri reale pentru sănătate.
Vă întrebați cumva de ce există această diferență de cantitate dintre bărbați și femei? Deoarece alcoolul afectează femeile diferit față de bărbați, în principal datorită compoziției corporale diferite și a greutății corporale medii mai mici. Femeile au un procent mai mare de grăsimi în corpul lor și deci un procent mai mic de fluide. Deoarece alcoolul este solubil în apă, se distribuie doar în lichidul corporal. Femeile vor avea așadar niveluri maxime mai ridicate de alcoolemie decât bărbații, pentru aceeași cantitate de alcool consumată.
Alte mecanisme posibile pentru a explica diferențele de gen în concentrația de alcool din sânge includ diferențele dintre metabolismul relativ al alcoolului, interacțiunea alcool-dehidrogenazei (ADH) cu hormonii sexuali feminini, nivelurile mai mici de ADH gastric și un metabolism mai rapid la nivelul ficatului la femei.
Așadar, pe scurt, putem afirma că un consum abuziv de alcool poate avea efecte adverse și pentru sănătate, în timp ce un consum moderat poate avea efecte benefice în raport cu sănătatea.
Astfel, un consum redus sau moderat de alcool (12 – 72 g de alcool pe săptămână) a prezentat riscul cel mai scăzut de mortalitate din orice cauză. Acele persoane care au început să bea mai puțin sau acelea care au început să bea mai mult au avut un risc relativ mai mare cu 29% și respectiv cu 32% în timpul monitorizării[1].
Relația dintre consumul de alcool și incidența bolilor cardiovasculare (BCV) poate fi reprezentată tot prin intermediul unei curbe „J”. Cel mai scăzut risc de mortalitate cauzată de BCV se observă la un consum de alcool de 15 – 30 g pe zi (risc relativ mai mic cu 25%), dar rămâne tot scăzut la cantități consumate de până la 60 g pe zi comparativ cu persoanele abstinente[2].
Tot o curba „J” privind relația dintre consumul de alcool și riscul atacului cerebral arată că cel mai scăzut risc relativ (un risc mai mic cu aproximativ 20%) este la o cantitate de alcool consumată de până la 15 g de alcool pe zi și crește atunci când consumul depășește 15 g pe zi[3].
În ceea ce privește relația dintre greutatea corporală și consumul de alcool, aceasta este complexă și implică nu numai cantitatea și tipul de alcool consumat, ci și obiceiurile de consum, sexul, tipul băuturii și stilul de viață care pot juca un rol. Dar am o veste bună pentru voi: berea este o băutură cu un aport caloric relativ scăzut, de 105 kcal în cazul unui pahar de 250 ml. Dacă ne referim la berea fără alcool, lucrurile stau și mai bine, pentru că un pahar de 250 ml are doar 50 kcal. Deci vă puteți bucura în voie de băutura voastră favorită, fără să vă fie teamă că silueta ar putea avea de suferit.
Rezultatele unui studiu în rândul bărbaților arată că cei care au consumat bere zilnic, în cantități moderate, au avut un indice al masei corporale mai mic și o circumferință a taliei mai mică decât cei care au consumat cantități mai mari sau mai rar[4].
—————————————-
Deși consumul moderat de bere poate avea efecte benefice asupra sănătății, nu trebuie să consumați bere în cantități moderate pentru un stil de viață sănătos. Pentru a asigura un stil de viață sănătos, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă un consum ridicat de fructe și legume, reducerea aportului de grăsimi, zahăr și sare, și mișcare. Alimentele pe care le consumăm și efectele lor trebuie privite integrat, în ansamblul stilului de viață, care cuprinde elemente precum dieta, sportul și mișcarea, managementul stresului etc. Important este faptul că în cazul în care consumați bere, să o faceți responsabil și cu moderație, nivelurile moderate pot influența în mod pozitiv starea de sănătate.
[1] Grønbaek M, Johansen D, Becker U et al. (2004). Changes in alcohol intake and mortality: a longitudinal population-based study. Epidemiology, 15(2):222-228. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15127916
[2] Ronksley PE, Brien SE, Turner BJ et al. (2011). Association of alcohol consumption with selected cardiovascular disease outcomes: a systematic review and meta-analysis. BMJ, 342:d671. https://www.bmj.com/content/342/bmj.d671
[3] Ronksley PE, Brien SE, Turner BJ et al. (2011). Association of alcohol consumption with selected cardiovascular disease outcomes: a systematic
review and meta-analysis. BMJ, 342:d671. https://www.bmj.com/content/342/bmj.d671
[4] Dumesnil C, Dauchet L, Ruidavets JB et al. (2013). Alcohol consumption patterns and body weight. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23327878
