Regiunea de nord a Greciei, Macedonia şi Tracia, are un minister autonom, care funcţionează independent de ministerele de la Atena şi are şi atribuţii economice. Această entitate a fost creată în urmă cu mai bine de 60 de ani, însă funcţionarea sa a fost întreruptă pentru o perioadă de doi ani şi jumătate (între octombrie 2009 şi iunie 2012).
Theodoros Karaoglou, cel care a preluat funcţia de Ministru al Macedoniei şi Traciei în 2012, are o misiune destul de dificilă. Cu un buget care a scăzut de la 40 de milioane de euro – fondurile alocate în 2009 – la 6 milioane de euro, trebuie să atragă investitori pentru deschiderea unor noi afaceri şi să dezvolte regiunea de nord a ţării, cea mai importantă din punct de vedere turistic.
G&T Magazine: Ce alte sectoare economice sunt importante pentru regiune?
Theodoros Karaoglou: În Grecia, cele trei axe principale ale economiei sunt turismul, marina şi construcţiile. În ultimii ani, construcţiile au scăzut foarte mult şi de aceea încercăm să dezvoltăm alte sectoare în economie care să acopere aceste lipsuri provenite din domeniul construcţiilor şi care să genereze venituri noi şi de asemenea, noi locuri de muncă, o problemă serioasă şi importantă în momentul de faţă în Grecia.
Şomajul în Grecia este la ora actuală de circa 28%. Sunt aproximativ 1,3 milioane de cetaţeni care nu-şi pot găsi un loc de muncă, de aceea trebuie să se găsească salvare şi în alte sectoare ale economiei.
Depunem un efort foarte mare pe agricultură şi pe pescuit unde estimăm că s-ar putea crea o dezvoltare foarte bună şi foarte mare. Din păcate, în ultimii 30 de ani, toţi tinerii au plecat de la sate, nu s-au mai ocupat de producţia primară şi şi-au căutat un loc de muncă la oraş, în comerţ, în industrie şi aşa mai departe. Pentru că acum există această cerere de a se lucra în acest domeniu primar de producţie, în agricultură, încercăm să beneficiem de toate resursele financiare venite de la UE astfel încât să-i ajutăm pe tineri să se întoarcă la ţară şi să facă un început nou.
Am constatat că există oameni interesaţi de acest sector şi aş dori să vă spun că odată la 2 ani, în Salonic, se desfăşoară o expoziţie foarte mare de agricultură, Agrotika. Anul acesta a fost organizată a 25-a ediţie, deci are o istorie de 50 de ani, iar evenimentul din acest an a fost cel mai mare care s-a desfăşurat din toate timpurile.
Mii de metri pătraţi au fost închiriaţi pentru standuri, 140.000 de persoane au plătit bilet în valoare de 7 euro pentru a vizita această expoziţie care a durat 4 zile, şi au existat schimburi comerciale foarte importate pentru acest sector al agriculturii.
Pentru noi acest lucru este foarte important, pentru că înseamnă automat o reînnoire a populaţiei deja îmbătrânite de la ţară şi participarea tinerilor în producţia agricolă sau în creşterea animalelor.
Cu aproximativ 30 de ani în urmă se spunea că Grecia este o ţară agricolă şi într-adevăr aşa era, 30% din PIB provenea din acest sector, dar în ultimii ani, acest sector a fost total părăsit, rezultând ca în 2012, doar 5% să provină din acest sector.
O ţară care era autonomă în acest sector a ajuns să importe 60% din produsele alimentare. Exact acest lucru este ceea ce încercăm să schimbăm acum şi de aceea vrem să profităm de fiecare euro din programele UE şi să le dăm posibilitatea tinerilor de a-şi găsi un loc de muncă şi să dezvoltăm acest sector până unde se poate.
G&T Magazine: Câţi bani vin de la UE pentru agricultură?
Theodoros Karaoglou: Sunt destule miliarde de euro. Prin intermediul programului ESPA, care se apropie acum de final, cred că au fost aproximativ 5 miliarde de euro şi de asemenea, din noul program din partea UE care urmează să se desfăşoare din acest an până în 2020, aşteptăm o resursă financiară foarte importantă ca să dăm posibilitatea unor agricultori tineri să înceapă producţia, să-şi acopere primele cheltuieli cu achiziţionarea utilajelor. De asemenea, fondurile vor fi direcţionate şi către unităţi de producţie din acest sector astfel încât să se modernizeze cu aparatura şi utilajele necesare ca să-şi îmbunătăţească producţia şi să o crească.
G&T Magazine: Care este bugetul ministerului şi în ce sunt investiţii banii?
Theodoros Karaoglou: Bugetul ministerului Macedoniei şi Traciei este unul foarte foarte mic! Este singurul minister regional al Greciei care nu are sediul în Atena, ci în Salonic. În cadrul ministerului avem doar 108 funcţionari, iar bugetul pentru 2014 este de circa 6 milioane de euro.
Comparând bugetele, înainte de criza financiară, în 2009, aveam la dispoziţie 40 de milioane de euro. Vă puteţi da seama unde ne aflăm acum. Dar un lucru important este faptul că Prim-Ministrul Greciei, Antonis Samaras, are încredere foarte mare în posibilităţile acestui minister, singurul minister regional, şi ne-a acordat unele responsabilităţi foarte importante legate de dezvoltarea nordului Greciei.
Din acest motiv, de pe 1 octombrie 2012 avem responsabilităţi exclusive legate de dezvoltarea în zona Macedoniei şi Traciei. Ce înseamnă acest lucru practic? Când cineva dorea să facă o investiţie, până pe 30 septembrie 2012, şi viza să obţină o finanţare sau co-finanţare de la UE, trebuia să se deplaseze în Atena la Ministerul Dezvoltării. Din 1 octombrie 2012, cei care doresc să facă investiţii în regiunea de nord a Greciei pot să depună actele la Ministerul Macedoniei şi Traciei. Suntem foarte mândri că în acest timp foarte scurt au fost depuse la ministerul nostru 311 proiecte de investiţii a căror valoare este de circa 2 miliarde de euro.
Sunt investiţii care se vor face în zona Macedoniei şi Traciei, investiţii care cuprind o gamă mai largă de activităţi: hoteluri, campinguri, fabrici, agricultură, parcuri eoliene şi foarte important este şi faptul vor putea crea locuri de muncă într-o zonă în care şomajul este destul de mare, adică de peste 30%.
G&T Magazine: De unde provine acest procent foarte mare de şomeri?
Theodoros Karaoglou: Am să vă explic de ce ne confruntăm cu un astfel de procent. Pentru că regiunile învecinate nouă, adică Bulgaria şi Skopje, au impozite foarte mici, de circa 10%, iar mâna de lucru este foarte ieftină, un salariu mediu lunar este de circa 200 de euro, astfel, mii de întreprinderi elene care se aflau în zonă s-au mutat mai la nord.
Sunt regiuni foarte apropiate de Grecia, iar omul de afaceri poate locui în Salonic pentru ca dimineaţa să treacă graniţa într-o jumătate de oră ca să meargă să-şi verifice afacerea. Din punctul acesta de vedere avem de-a face cu o problemă foarte serioasă! Avem multe companii care pleacă în zonele vecine şi încercăm să combatem acest lucru motivându-le financiar sau încercând să dezvoltăm noi afaceri în zonă prin intermediul finanţărilor UE sau oferindu-le stimulări din punct de vedere al impozitelor, adică prin reducerea acestora.
G&T Magazine: Vedem şi în România o problemă asemănătoare. Noi ne înmatriculăm maşinile în Bulgaria pentru a scăpa de taxele mari, dar sunt şi afaceri care au ales să se dezvolte mai bine la vecinii noştri.
Theodoros Karaoglou: Da, iar această problemă nu se vede doar în afaceri. Dacă cineva vrea să achiziţioneze combustibil, poate trece imediat graniţa pentru că dincolo e mai ieftin. Şi cumpărăturile se fac la fel. S-au făcut şi cazinouri la graniţă iar oamenii de afaceri de la noi îşi lasă banii acolo.
G&T Magazine: Cine realizează investiţiile în infrastructură în regiunea de nord: Ministerul Macedoniei şi Traciei sau Ministerul Transporturilor?
Theodoros Karaoglou: Toate programele investiţionale care au de-a face cu infrastructura sunt împărţite pe trei paliere. În prima categorie sunt aşa zisele investiţii de interes naţional, apo urmează investiţiile de interes regional şi investiţiile primăriilor.
Ministerul Macedoniei şi Traciei colaborează cu Ministerul Infrastructurii, care se află la Atena, pentru toate programele de infrastructură legate de nordul Greciei şi colaborează şi cu cele 3 regiuni din subordinea sa pentru acele investiţii de interes regional.
Pot să spun că s-au dezvoltat investiţii la un nivel foarte bun. Acum există o autostradă modernă care porneşte de la graniţa cu Albania, trece prin toată Grecia de Nord şi ajunge în partea de est, la graniţa cu Turcia. Sunt 670 de kilometri care deservesc toate necesităţile cetăţenilor din zonă.
Avem şi trei porturi foarte importante, Kavala, Salonic şi Alexandroupoli, de asemenea patru aeroporturi foarte importante şi o reţea feroviară foarte dezvoltată pe care încercăm să o legăm şi cu străinătatea.
Pentru modernizarea lor şi legarea lor mai bine cu exteriorul Greciei am decis să privatizăm reţeaua feroviară şi porturile, să le dăm unor persoane private care le vor exploata, evident, cu obligaţia de a crea o infrastructură modernă. Este un proiect deja în curs de derulare. Estimăm şi ne-am dori ca în 2014 să privatizăm porturile şi reţeaua feroviară. Acelaşi lucru dorim să-l facem şi cu aeroporturile.
În ceea ce priveşte bugetul pentru modernizarea autostrăzilor, circa 95% dintre fonduri vin prin bani europeni. Până în 2010, asemenea proiecte se derulau sub forma de 75% contribuţie de la UE şi 25% contribuţie a statului elen. Din cauza crizei, acest procent a fost schimbat. Toate proiectele aflate acum în curs de dezvoltare, şi vorbim despre proiecte foarte mari, sunt făcute cu ajutorul fondurilor europene.
G&T Magazine: Pentru că vorbeam mai devreme despre reţeaua de autostrăzi, spuneţi-ne ce metode de transport aleg turiştii care vin în Grecia?
Theodoros Karaoglou: Nu am date exacte pentru ultimele raportări, dar am un exemplu. Anul trecut, primul punct ca şi primire din Grecia pentru turiştii străini a fost aeroportul principal din Atena. Al doilea, ca şi sosiri, a fost punctul de frontieră de intrare în Grecia la graniţa cu Skopje, punctul vamal Evzoni. Anul trecut au trecut pe acolo circa 6 milioane de oameni care veneau din Serbia, Cehia, Slovacia, Ungaria, şi care au ales să ne viziteze pe cale rutieră. Al treilea punct a fost cel din Promachonas. Pe acolo trec foarte mulţi bulgari, români, ucrainieni şi ruşi.
Tot anul trecut, pe 10 septembrie, s-a deschis un nou punct de frontieră cu Bulgaria, Macaza şi Nymphea. Este o axă verticală rutieră care îi ajută foarte mult şi pe români. La 30 de kilometri de graniţă se intră deja în autostradă iar de acolo poţi ajunge unde doreşti. În primele 3 luni de funcţionare au trecut pe acolo 120.000 de persoane, în trei luni considerate moarte. Estimăm că acest punct va depăşi în scurt timp şi punctul din Promachonas.
G&T Magazine: Cum s-a văzut efectiv criza financiară în ţara dumneavoastră? Din punctul meu de vedere, ca şi turist în Grecia în ultimii cinci ani, trebuie să recunosc că nu am resimţit problemele financiare cu care se confruntă ţara în niciuna dintre vizite, fie că eram în staţiuni sau în oraşele importante.
Theodoros Karaoglou: În Grecia, lumea este foarte strânsă şi legată. Famiile sunt foarte legate între ele şi dacă lucrează doar o persoană în familie, aceasta susţine toată familia. În plus, rolul Bisericii Ortodoxe este unul foarte important. În Grecia, Biserica nu lasă niciun om să moară de foame. Biserica are un program foarte important de ajutorare, fie împărţind mâncare la domiciliu, fie în biserici. Poate şi din aceste motive nu a fost atât de vizibilă criza în staţiunile turistice.
Într-adevăr, criza a fost vizibilă în marile oraşe. Este mult mai vizibilă în Atena şi apoi în Salonic. În oraşele mici şi la ţară, există aceste structuri care îi ajută pe oameni să ducă un trai decent.
Şomajul i-a atins pe cei care lucrau în sectorul industrial, care lucrau în fabrici. Aceştia au rămas şomeri şi nu şi-au găsit de muncă.
