Mâncăm bio, conducem maşini eco şi construim clădiri “verzi”. Este doar o tendinţă de moment sau ne-am dat seama că viitorul planetei depinde de paşii pe care îi facem pentru reducerea emisiilor de carbon?
Construcţiile verzi reprezintă, deja, un trend care începe să prindă contur şi în ţara noastră. Dacă până acum câţiva ani, vorbeam mai mult depre segmentul office, unde dezvoltatorii au prins mai rapid trenul schimbării şi au adus pe piaţă clădiri sustenabile, eficiente atât din punct de vedere energetic sau al design-ului, cât şi al unui element ceva mai practic, beneficiile de ordin financiar (potrivit NAI şi Romanian Green Building Council, la nivelul lui 2014, în ţara noastră erau peste 100 de proiecte eficiente energetic, totalizând peste 2,4 milioane de metri pătraţi de spaţii verzi), astăzi, vedem o extindere tot mai mare a conceptului “green” şi pe zona rezidenţială.
O casă “verde” presupune un impact cât mai mic asupra mediului înconjurător, atât din punct de vedere al construcţiei în sine, a materialelor folosite cât şi a energiei utilizate pentru funcţionarea acesteia. În plus, o casă “verde” are şi anumite avantaje de ordin economic – costurile de întreţinere sunt reduse chiar şi cu peste 10%.
Orice economie este foarte importantă mai ales pentru persoanele care au achiziționat un imobil prin intermediul creditelor ipotecare. Perioada maximă pentru plata unui credit ipotecar este de 30 de ani. În acest interval un client poate realiza economii de peste 5.000 euro doar prin simpla alegere a unei locuințe bine izolate și aproape de mijloace de transport în comun. Asta se traduce prin aproximativ doi ani mai puțin de plătit rate.
Un exemplu în acest sens, la nivel local, îl constituie ansamblul rezidenţial The Park, primul proiect de acest gen de pe piaţa din România al dezvoltatorului lituanian Hanner Group, unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din țările baltice.
O investiţie în valoare de 37 de milioane de euro concretizată la finalul lucrărilor, în 2017, în 4 blocuri cu 460 de apartamente (primul bloc din ansamblu a fost finalizat în primul semestru al anului 2014 și include 69 de apartamente și studio-uri), The Park pune un accent deosebit pe soluţiile naturale care conferă clădirii o durabilitate mai mare şi un grad superior de confort la interior. În plus, toate materialele pot fi reciclate şi reutilizate.
Faţadele, de exemplu, sunt realizate în principal cu materiale naturale (blocuri de BCA, vată minerală bazaltică la exterior şi de sticlă pe pereţii de faţadă la interior), numeroase materiale de termoizolare şi hidroizolare fiind utilizate pentru a preveni pierderea energiei şi infiltraţiile de apă în cadrul balcoanelor. “Pentru că frigul are tendința de a pătrunde în apartament prin zonele expuse, ne-am asigurat că vom evita această situație printr-o atenție deosebită acordată zonei balconului (pentru evitarea punților termice)”, spun reprezentanţii dezvoltatorului.
Eficienţa energetică a clădirii este conferită de mai multe elemente. Vorbim, în primul rând, despre vata minerală bazaltică Roockwool Duo Density Frontrock Max E, blocul având plăci rigide de vată minerală bazaltică din 2 straturi integrate, cu liant de răşină organică, hidrofobizate în masă. Stratul superior în grosime de până la 20 mm, are o densitate mărită care îi conferă rezistenţă superioară la acţiuni mecanice şi impact – asta conduce şi la o durabilitate mai mare a tencuielii la exterior (tencuiala la blocurile izolate cu polistiren crapă în timp din cauza vibraţiilor). Stratul inferior are o densitate care îi conferă un coeficient de transfer termic îmbunătăţit. În plus, vata minerală nu arde.
Blocurile de zidărie YTONG A+ contribuie la reducerea costurilor de întreţinere a locuinţelor prin capacităţile de termoizolare şi de reglare a nivelului de umiditate interioară.
Ferestrele sunt cu geam triplustratificat, cu șase camere, care protejează locatarii de zgomotul de afară și previn pierderile de energie. Sticla filtrează radiațiile UV pentru o protecție suplimentară, generând un climat interior mai plăcut și reducând gradul de încălzire al apartamentelor pe perioada verii. 
În primul bloc din ansamblul The Park constructorii au mai adăugat un strat de vată minerală în jurul ferestrelor pentru a evita formarea punților termice.
Beneficiile design-ului sustenabil depăşesc chestiunile care ţin de protecţia mediului şi ajung în zona soluţiilor economice eficiente. Pentru încălzirea şi răcirea spaţiilor de locuit se asigură un consum minim de energie. Facturile la gaz în sezonul rece pentru un apartament de două camere pot fi mai mici de 100 de lei. Şi asta pentru că dezvoltatorul a echipat apartamentele cu centrale prin condensație Viessmann, care asigură economii de până la 35% la consumul energetic, pentru că utilizează căldura vaporilor din gazele arse eliminate pentru pre-încălzirea apei reci care intră în boiler.
Nu în ultimul rând, spațiile comune au fost astfel gândite încât să genereze costuri cât mai mici, astfel că iluminatul e realizat integral cu LED-uri.
Însă, casa verde înseamnă mai mult decât materiale de construcţie şi soluţii de energie. Nu în ultimul rand, o casă verde are o arhitectură special gândită pentru a folosi la maximum avantajele naturale ale locului în care este amplasată. Aşa că vorbim şi despre facilităţile zonei care permit o reducere a dependenţei de elementele care contribuie la poluare, cum ar fi maşina.
The Park este poziţionat la distanţă de 10 minute mers pe jos până la două staţii de metrou (Piaţa Sudului şi Brâncoveanu) şi alte mijloace de transport în comun care permit acces facil către cele mai importante centre de interes din Capitală, spaţii ample de recreere sau pentru copii aflându-se la câteva minute distanță.
Potrivit celor mai recente estimări, clădirile, atât cele rezidenţiale şi cele comerciale, generează peste 35% din consumul global de energie şi o treime din emisiile de carbon. Iar tendinţa la nivel mondial este ca lumea să migreze către zonele urbane (în 2050 se estimează ca 70% din populaţia lumii să trăiască la oraşe – deja, anual, doar în China 18 milioane de persoane migrează spre oraşe), fapt care se traduce printr-o creştere a acestor emisii.
Aici intervine o nouă iniţiativă, care printre foarte repede atât printre investitori cât şi printre clienţi: construcţiile “green”. Potrivit Jones Lang Lasalle, în următorii şase ani, toate construcţiile noi ar trebui să fie clădiri verzi, adică să aibă zero consum net de energie şi zero emisii de carbon.
Deja, la nivelul Europei Centrale şi de Est, există peste 1,7 milioane de metri pătraţi în construcţii eficiente din punct de vedere energetic certificate, proiectele viitoare vizând încă 2,5 milioane de metri pătraţi în astfel de construcţii. Şi vorbim aici doar de zona clădirilor de birouri.
Un lucru e clar: viitoarele sisteme de infrastructură trebuie să fie inteligente, autonome și interconectate pentru a face față creșterii rapide a populației urbane, în acelaşi timp, asigurând o înaltă calitate a vieții. Iar motorul schimbării se află atât în mâinile dezvoltatorilor cât şi ale celor care vor să ia parte la trendul “verde”.
Citiţi şi:
