Sunt un obișnuit al serviciilor de curierat, fac adesea comenzi online pentru că știm cu toții e mai comod să comanzi din fața tastaturii și să ți-l aducă cineva acasă. Nu mi-am bătut însă niciodată capul ce înseamnă să faci curierat. Până acum de curând, când am decis că ar fi interesant să experimentez o zi ca ajutor de curier. Și când e mai intensă munca în domeniul ăsta? De Black Friday, evident. Așa că iată-mă, în prima zi a săptămânii de după Black Friday, purced în noua aventură.
Ora 7.45, metrou Pipera. Agitație mare. Mă îndrept agale către unul din cele mai mari depozite din București ale FAN Courier, liderul pieței locale de curierat. Trec cu greu de mulțimea de corporatiști care merg ca niște zombi către locul de muncă. Îi înțeleg. Și eu am fost „încorporat” ceva vreme. După doar 10 minute de mers ajung la locul în care m-am „angajat” pentru o zi.
O să fiu ucenic de curier și o să alerg să împart pachetele de Black Friday. Și nu numai. Deja mă apucă teama! Glumesc ;) Și nu chiar! Știu că Black Friday este una dintre cele mai aglomerate perioade ale anului și pentru ei. Se pare că de la un an la altul e din ce în ce mai aglomerată, la cum crește comerțul online de la noi. Apropo, știați că BF înseamnă cam 10% din tot ce se cumpără online pe parcursul unui an întreg? Anul trecut de exemplu, BF a însemnat marfă de 75 de milioane de euro, la un total comerț online de 1 miliard de euro. Deci, cred că o să fie o zi lungă.
Primul impact din interior cu lumea curieratului este intens. Știu din surse sigure că FAN Courier deservește peste 30.000 de clienți, majoritatea persoane juridice, cu ajutorul unei echipe formate din peste 4,500 de colaboratori și a unei flote auto de peste 2,750 de autovehicule. Intru pe poarta companiei și mă „lovesc” instant de cele aproape 300 de mașini care urmau să fie umplute cu pachete și apoi… la drum.
Sunt repartizat alături de Adrian Cărbunaru pe zona Aviației, însă înainte de a pleca trebuie să burdușim mașina și să facem traseul. Îmi primesc echipamentul și intru în depozit. Un furnicar imens cu mulți tineri binedispuși la prima oră a dimineții. O parte din ei sunt gata de drum, alții beau o cafea și încă mai încărcau marfă în mașini. Își spun glume, fac haz de necaz.
Știu că volumul de muncă este cu cel puțin o treime mai mare decât de obicei. Se gândesc cât de târziu vor livra ultima comandă și când se vor întoarce la familiile lor, dar fără să se plângă. Înțeleg că e un efort, că la capătul zilei vor aduce bucurie în multe case și familii și își spun că până la urmă asta este cel mai important în meseria asta.
„Sunt câteva zile de foc pe care ni le asumăm. Ajungem mai târziu la casele noastre, dar să știi că ne bucurăm când ducem un colet chiar și la ora 20, iar pe chipul destinatarului se citește mulțumirea”, îmi spune Adrian în timp ce pune colet peste colet pe un cărucior. Îmi explică cum le aranjează în mașină și unde trebuie să mergem prima dată. Dar până să alergăm pe traseu în „mirificul” trafic bucureștean încărcăm în mașină 249 de colete (mare parte din ele din comenzile de Black Friday – 80%) și câteva zeci de plicuri.
Printre coletele de Black Friday pe care urmează să le livrăm azi se regăsesc trei imprimante, două televizoare, jucării, mâncare de animale, patru expresoare de cafea, multe cărți, două cuptoare cu microunde, o bicicletă, un aspirator, un scaun de birou, două mese de călcat, telefoane mobile și tablete, sticluțe cu parfumuri, un aparat foto și multe altele.
Cea mai multă marfă provine de la eMAG, cel.ro, elefant.ro, clickshop.ro, F64, etc. Odată înregistrate în mașină, sistemul IT al FAN Courier îi anunță pe clienți printr-un sms că li se vor livra produsele. La finalul mesajului primesc și numărul de telefon al șoferului care le va aduce pachetul.
Este ora 9 fix. Suntem gata. Ne urcăm în mașină și așteptăm să se deschidă porțile. În fața noastră este coadă de mașini. Alte câteva zeci de mașini (la fel de pline de colete) încearcă să își croiască drum către ieșirea din depozit. Ieșim pe poartă și deja mă gândesc că o să fie o zi lungă, după ce îmi deau seama câte colete avem de livrat.
Pornim pe Fabrica de Glucoză, facem dreapta și ne „lovim” de primul blocaj. „10 minute la un semafor este un timp excelent”, îmi spune Adrian după ce trecem de primul hop. Ne îndreptăm către prima livrare. Un corporatist și-a comandat un televizor SUHD și așteaptă să îi fie livrat la birou, în clădirea Uniqa. Adrian îl sună. Nu a ajuns încă la birou și trebuie să îl mai așteptăm 10 minute. Este bine că tot aici mai avem de lăsat câteva plicuri pentru care trebuie să primim confirmare de primire. Ajunge și omul nostru într-un suflet. Își vede produsul, iar pe fața lui se citește bucuria: „Nu credeam că o sa îl livrați așa de repede. Anul trecut am așteptat vreo 10 zile până mi-au sosit produsele comandate de Black Friday. Vă mulțumesc!”, spune încântat noul proprietar al unui televizor de ultimă generație.
Adrian recunoaște că lucrurile au mers mai greu anul trecut, însă anul acesta s-au sincronizat mai bine cu retailerii și au pus în aplicare un sistem mai bun. Iar coletele urmează să fie livrate în maxim 7 zile. Am plecat mai departe și am oprit la clădirea Unicredit. Aici avem de livrat circa 50 de colete. Am oprit mașina și am început să descărcam. În timp ce noi aducem marfa, în recepția clădirii oamenii încep să se strângă ca la miting. Chicotesc și se întreabă cine și-a luat și ce și-a luat. Și încep să mă întrebe: „Pentru Adrian P. aveți ceva?, Dar pentru Cristi R.?”. Adrian începe să îi sune pe cei norocoși, iar oamenii se perindă acum pe la recepție ca la casa de marcat. Plătesc și își ridică coletul, dar și bonul fiscal.
La 10.45 avem deja 60 de colete livrate, dar mașina este tot plină. Mai alergăm pe câteva străduțe și lăsăm 5-6 colete, dar asta în timp ce ne îndreptăm către un nou punct fierbinte. Mergem către clădirea Lake View unde trebuie să descărcăm alte 60 de pachete. Câteva probleme cu parcarea, însă ne descurcăm și Adrian îi sună pe oameni. O parte din ei nu răspund și sunt și persoane care refuză comanda.
Da, se întîmplă și asemenea lucruri. Fiecare încearcă să își motiveze cumva decizia, dar noi trebuie să ducem coletul înapoi în depozit la finalul zilei. Observ și aici bucuria de pe chipul oamenilor. E ca atunci când își primesc cadoul de Crăciun. Cei mai mulți ne mulțumesc și ne spun că au cumpărat cadouri pentru cei apropiați sau se bucură de produsele la ofertă. Pe cei pe care nu i-am găsit la telefon, îi căutăm la recepția firmelor la care lucrează. Urcăm cu liftul etaj cu etaj și mai scăpăm de câteva din coletele din mașină.
Ora 12.30 și am rezolvat jumătate din pachete. Dar greul acum începe. Trebuie să livrăm persoanelor fizice… prin cartier. Începem o luptă contracronometru, în care încercăm să le ducem oamneilor toate coletele pe care le avem în mașină. Unii nu sunt acasă, alții ne spun că vor livrarea după o anumită oră sau în altă zi. Alții vor coletul la altă adresă.
Este ora 14.30 și reușesc cumva să îl păcălesc pe Adrian să facă singur o livrare și eu îmi cumpăr un sanviș. Îl mănânc cu viteza luminii și trec din nou la treabă.
Telefoanele sună, iar cei anunțați că li se livrează coletul, dar care nu au fost găsiți din prima încercare, vor să găsească un punct de întâlnire cu noi în zona în care suntem. Este echitabil pentru ambele părți. Avem parte și de un colet rătăcit. Sunăm persoana la numărul de contact și îi spunem că suntem la adresa de pe colet. Și el este. Dar în Craiova… aceași stradă! Se mai întîmplă.
Se face 17 și eu ies din tură. Adrian rămâne să mai bucure câțiva oameni. Volumul de produse livrat în aceste zile este dublu față de o perioadă normală.
Nu, nu este deloc greu, este doar alergătură. Multă alergătură. Care se anulează mai ales atunci când vezi cât se bucură cei care își primesc pachetele la timp. Și da, curierii nu sunt drone. Dronele au telecomandă, curierii au suflet!
Timp de 8 ore, l-am însoțit pe Carbunaru Adrian (#FANCourier) și am livrat peste 300 de colete în zona Aviației. Cele mai multe veneau în urma comenzilor de #BlackFriday. Pentru mine a fost o experiență interesantă să fiu ucenic.
Buna seara, volumul mare de comenzi nu scuza cu nimic ceea ce se intampla. Mult m-ai corect ar fi sa nu ridice comenzi daca nu le pot livra. Mult mai corect ar fi sa nu piarda colete prin depozit cu saptamanile. Mult mai corect ar fi sa plateasca ore suplimentare angajatilor si acestia ar sta si ar livra mai mult. Mult mai corect ar fi sa angajeze colaboratori pe periaoada noiembrie-decembrie. Curierii nu au nic o vina. Managementul este defectuos.
Experiența ta este interesantă, nu neg. As fi apreciat sa posteze câteva comentarii si cei ca mine, care lansează comenzi, primesc confirmări si încă mai așteaptă (după o săptămana calendaristică) reprezentantul #fancourier sa le ridice coletele.
Dacă nu fac fata la solicitările e-Commerce-ului sau poate chiar ale pieței, poate nu ar fi rău sa renunțe si sa lase alta companie sa devină lider de piața pe acest sector…
Felicitări pentru reportaj. Sunt fost angajat Fan Courier și dacă ar fi fost să scriu eu reportajul aș fi îndrăznit să compar curierii cu niște eroi în specmial în perioada BF și a sărbătorilor de iarnă. Zic asta din cauză că pentru mine serviciul la Fan Courier a fost o experiență extraordinară unde am întâlnit oameni extraordinari. În ciuda faptului că munca nu este chiar atât de ușoară pe cum pare, mergeam zilnic la muncă dornic să mă întâlnesc cu colegii și în special cu colaboratorii Fan Courier care aveau pentru mine un respect deosebit. Și am mai observat că Fan Courier nu doar “angajează oameni drăguți” ci îi și antrenează să devină unii. Am văzut că ai punctat la un moment dat “niște băieți făceau haz de necaz ” nici nu ai idee cât de mult ajută acest haz de necaz în special dimineața când descarcarcatul camioanelor devine din o muncă foarte grea în una ușoară și foarte distractivă, cât despre BF pot să zic că m-a determinat să încetez lucrul nefiind în stare să mai experimentez încă un an. Cu ocazia aceasta doresc să fac apel tuturor cititorilor să fie cât se poate de indulgenți cu “Eroii de la Fan”, indiferent de întârziere ori de starea ambalajului ori a coletului, căci omenia e mai presus de toate. Sărbători fericite tuturor. Doamne-ajută.
Tu Zâmbești si te bucuri ca ai mâncat un sanvis si plecat la 17, dar stai pana la 20 si mănâncă niște covrigi daca ai timp sa te văd atunci cât de fericit o sa fii când muncești 12 ore si ești plătit pentru 8.
Se vede clar ca scrii aiurea si ești pe lângă ce se întâmpla in Fan Courier, habar n-ai ce înseamnă sa fi curier
Nu zic, da..ai dreptate, sunt si ei oameni.. Dar la fan curier am patit sa mi se vorbeasca urat cand m-au sunat sa cobor,sa nu primesc mesaj ca o aa imi vina coletul, sa imi intarzie coletele si intr-unul mi s-a spart un telefon pt care nimeni nu raspunde..! Daca sunt oameni, sa se comporte asa!
Salut, mai draga domn Craciun tu imi pari cunoscut si parca am fost colegi la Fan Courier sau poate ma insel dar nu prea cred. Permite-mi sa comentez si eu la acest articol deoarece cunosc situatia si nu este chiar asa frumos si roz cum scrii tu aici.
La ora 7-7:30 incepe programul un curier si isi incheie activitatea dupa 12-13 ore de munca cu toate ca este platit pentru 8 ore, ti se pare corect si echitabil sa muncesti in ritmul asta?
Zici ca ai mancat un ”sanvis” pe la 14:30 dar Adrian a mancat ceva mestere sau ceilalti curieri care trebuie sa atinga targhetul impus de companie au timp sa manance ceva in perioada asta?
Zici ca oamenii sunt multumiti si se bucura chiar daca livreaza un colet la ora 20, eu nu prea cred treaba asta .
Salut! Nu te cunosc si nu ma cunosti :) Ceea ce vreau eu sa iti spun este ca am experimentat munca de curier doar o zi. Si am specificat in articol ca sunt perioade in care programul de lucru este mai lung … Eu am scris doar ce am vazut in ziua respectiva. Atat in depozit cat si pe teren. Iar cine nu se bucura (macar un pic) pentru job-ul pe care il are nu ar trebui sa il mai faca :)